Concertul numarul 6...

Pink

.. a avut loc in 17 septembrie 2009, in San Jose, in incinta HP Pavilion (al treilea concert in acesta locatie - ca si concertul Green Day si cel al AC/DC)...
In pagina trecuta, incheiam relatarile mele de la concertul AC/DC cu "va mai trece multa apa pe Dunare pana sa zic la fel despre vreun concert rock" (adica mi-a placut in mod deosebit - voci, instrumentisti adevarati, miscare scenica, atmosfera generala). Ei bine, cred ca a trecut destula apa pe Dunare din 2 septembrie pana in 17 ale aceleiasi luni... nu? :o)

Am inceput putin cam invers... concluzionand... da' ma redresez acus'...

Lectia era invatata foarte bine: 20 de dolari la parcare - gasita mai greu decat primele dati in zona; biletele la vedere, verificare corporala si cautat locurile in amfiteatru. La o prima privire a multimii... observ ca aproape toata lumea purta ceva roz, fie ca era un articol vestimentar, fie ca era doar o suvita de par. Dupa cateva melodii ale trupei din deschidere - The Ting Tings, ne facem prezenti la cozile din exteriorul amfiteatrului, pentru a cumpara ceva nesanatos de mancare, cu scopul final de a nu acompania cantarile cu sunetele stomacelor nostre. :o)

La 9 p.m. fix a inceput concertul. Americanca Alecia Beth Moore (cunoscuta cu precadere ca Pink - uneori scris stilizat P!nk) a fost la inaltime si la propriu si la figurat.

Inceputul concertului a impresionat pe toata lumea: pe scena a aparut un domn in niste pantaloni galbeni electric, care dorea sa apaudam intrarea in scena a artistei... toata lumea il sageta cu privirea pe individul care amplifica momentul aparitiei cantaretei. Parca totul era calculat. Nici prea mult, nici prea putin, n-a durat pana cand Pink a fost zarita iesind intr-o mare de aburi roz, trasa de undeva din interiorul scenei, de o franghie. Toata sala aclama frenetic... Trei dudui roz, aflate la vreo doua randuri in fata nostra tipau din toti ficatii... Puteam chiar compara tipetele de la acest concert cu cele de la concertele anterioare... Diferenta mare... Cate poate spune un tipat!... Pe la Green Day am mai intalnit aceeasi atmosfera...

Pe parcursul primelor doua melodii Pink a schimbat trei tinute. Costumatia initiala (tutu, cu o trena de puf jacheta, corset si colanti) se transforma rapid, prin eliminarea pe rand a cate unui articol vestimentar si aplicarea peste niste colantii roz stralucitori a unei jumatati de rochie eleganta...

Pe parcursul concertului, Pink a abordat de la cele mai indraznete costumatii (sutien si un fel de pantaloni din dantela, sau un costum mulat, taiat pe jumatate in partea superioara a trupului ascunzand un san dupa o inimioara roz, sau un costum semi-transparent cu paiete aplicate pe ici pe colo, "prin punctele esentiale" - cum bine zicea Caragiale), pana la unele comode, gen blugi cu un body alb purtat neglijent pe corpul perfect si bine lucrat prin salile de gimnastica.

Cel mai recent album Pink se numeste "Funhouse" iar acest concert era unul menit sa promoveze acest nou album... totul fiind construit in jurul ideii de circ: scena avea un fundal de carusel in care (in functie de piesele interpretate) apareau fie niste papusi gigant (de vreo 10 metri inaltime) - papusi gonflabile reprezentand niste clovni, fie oglinzi folosite la circ pentru a crea numere de magie. Uneori scena era inundata in multe lumini albe sau colorate, alteori doar un fascicol de lumina "cadea" doar pe interpreta... De undeva din tavan era agatat un balansoar de circ pe care la un moment dat 2 acrobati l-au folosit pentru a crea o atmostera transmisa de melodia "Sober"...

Intre cateva melodii, Pink isi odihnea vocea (si corpul) socializand placut cu publicul, incheind uneori scurtul speech razand sagalnic cum o face mereu si in interviurile televizate, lasand la vedere o dantura perfecta...

A mai tinut sa ne impartaseasca faptul ca isi serbeaza cea de-a 30 zi de nastele alaturi de prietenii ei (fanii), ea fiind nascuta in 8 septembrie 1979 (in Los Angeles, CA - deci performa aproape de casa).

A cantat melodiile sale de pe noul album, cateva melodii din precedentul , dar si doua melodii ale altora: Queen si AC/DC. N-a prea prins-o bine postura de cantareata a melodiei "Bohemian Rhapsody" interpretate de Freddy Mercury, dar pe "High Way To Hell" (AC/DC) a excelat... Mai mai ca imi ziceam in gand ca celor de la AC/DC le trebuie aceasta prezenta feminina in trupa.

Pe tot parcursul spectacolului, la fiecare melodie, Pink a fost acompaniata de doua backing vocalist si o mini-formatie de instrumentisti: un pianist, o violonista, doi violoncelisti si un chitarist, iar din punct de vedere scenic, a fost insotita de un grup de dansatori care recreau atmosfera descrisa de melodiile interpretate, prin miscari sincron deosebite.

In finalul concertului, nelipsita suflatoare de bucatele de hartie a impresionat din nou auditoriul... si a incurcat un pic planurile organizatorilor concertului..."Nelipsita" pentru ca am observat aceeasi miscare de final si la precedentele concerte din aceasta sala... In semi-intuneric am zarit siluetele a 3 domni care curatau scena (partea ce se prelungea spre mijlocul salii, aproape de public), semn ca mai urma o cantare. Intr-adevar. Si ceea ce urma avea sa fie "cireasa de pe tort"...

...din tavan erau agatate 4 esarfe pe care aparent nu le folosea nimeni... in realitate, 4 acrobate erau infasurate in ele si ca la un semn, in ritmul muzicii s-au aratat de dupa esarfele roz inchis, coborand si urcand pe ele. Un acrobat le-a insotit la cateva clipe descoperind o esarfa roz deschis ascunsa cu grija intr-un saculet aproape invizibil...(nu am facut poze/doar am filmat) Interpreta avea sa fie infasurata in acea esarfa... Pink continua reprezentatia la inaltime, infasurata in acea imensa esarfa... La final, tot ansamblul se lasa spre scena, coborand-o pe cantareata intr-o fanta a scenei, exact in acelasi punct prin care aparuse la inceputul spectacolului. Dupa cateva secunde o ridica rapid... tot in esarfa care o inconjura, dar uda complet, lasand-o sa atarne si sa i se scurga apa ("dusul rece" de care a avut parte in incinta ascunsa a scenei se continua acum pe scena si probabil peste primii spectatorii).

Spectacol total (cantare live si miscare scenica deosebita), de la inceput pana la sfarsit. Ce puteam sa-mi doresc mai mult... Si Lorin, nefiind un impatimit al genului punk-rock, a fost impresionat, concluzionand si el ca a fost un adevarat show.

Bravo organizatorilor! Bravo Pink!

PS: Un coleg m-a intrebat a doua zi, cum mi s-a parut concertul. Raspunsul meu: "Awesome... best concert I've ever seen...". Deci, am invocat degeaba Dunarea in povestirea din pagina anterioara... :o)

Si pentru ca am si filmat... iata si 2 melodii frumoase din concertul Pink: